Emoție în imagini. Se poate!

Reuters este una dintre cele mai cunoscute agenții din întreaga lume, iar fotoreporterii acesteia au un portofoliu memorabil de poze. Site-ul Business Insider a realizat un top al celor mai bune 62 de instantanee.

Câteva dintre dintre ele sunt și din țara noastră. Una de la Revoluție, iar alta aduce în prim plan povestea a doi părinți ce și-au pierdut copilul bolnav de SIDA. (Romanian parents carry a small casket and cross as they arrive at a Bucharest hospital to collect the body of their dead baby who died of AIDS on February 6, 1990)

Aici vedeți imaginile!

fotografie

Când presa va deveni istorie…

Va veni o vreme în care copiii noștri vor căuta în dicționar cuvântul „presă”. Peste ani, când dicționarul va exista doar în format online.

Atunci, singura explicație găsită va fi: PRÉSĂ, (I) prese, s. f. I. Dispozitiv, unealtă, mașină cu care se execută operația de presare a unui material, obiect. ♦ Spec. Mașină tipografică simplă care tipărește prin presarea hârtiei pe un zaț acoperit de cerneală.

Niciun cuvânt despre publicații. Niciun cuvânt despre mass-media. Substantivul „presă” va deveni un arhaism.

ziare

Televiziunea de la noi mă uimește! De ce presa scrisă are (încă) mai multă valoare

Nu voi face eu teoria chibritului. Nu de alta, dar sunt crescut în epoca brichetei. Nu am făcut televiziune, însă mă consider unul dintre cei mai importanți pioni din audio-vizual: telespectatorul.

Sau cel puțin, vreau să cred că… „roboțelul” cu telecomandă încă mai contează pentru oamenii care fac televiziune în mod profesionist. Ei bine, ce nu pot înțelege este prezența în rolul de moderatori a unori oameni care nu vorbesc corect românește. Și ei nu sunt vinovați. Singura lor vină e că nu s-au născut în spațiul carpato-danubiano-pontic.

O știți voi pe duduia Vica Blochina? Ea e născută în Lituania, „parlește” cu dificultate românește, dar asta nu o oprește să prezinte o emisiune zilnică la Pro TV.

Tot la Pro Tv este o tantică ce pocește cuvintele de nu mai rămân nimic din ele. Ea este Chef Patrizia. Patrizia Paglieri, una vera italiana, m’a care ci sono un poco degli probleme quando trebuie să se exprimare în românește.

Numele Mbela Nzuzi vă spune ceva? Ei bine, doamna realiza „Revista presei” la B1 TV. Nu prea se descurca cu „nebuna” asta de limbă, dar dădea bine pe sticlă.

Să revenim la comparația proastă, propusă de mine, dintre televiziune și presă scrisă. Da, domnilor! Știți ce dă valoare presei scrise astăzi? Faptul că e scrisă corect, fără dezacorduri și fără cuvinte pocite. Încă este scrisă corect. Nu-i așa, doamna Grapini?

caricaturaa

10 glume după evenimentul ANULUI- Gala Viva 2015

1. Măruță a fost cel mai nemulțumit dintre invitați: NU I S-A PERMIS SĂ INTRE CU Happylica.

2. Carmen Brumă a dojenit vreo doi chelneri: „Asta numești tu mâncare sănătoasă?”.

3. A fost ciudat faptul că Smiley nu se întorcea cu scaunul ca la „Vocea României”.

4. Ploaia a fost un bun prilej al unor vedete să se scuze: „Rochia arată așa din pricina ploii”.

5. De departe stirea serii mi s-a parut faptul că Tania Budi NU a purtat o rochie cu decolteu

6. Bianca a fost surprinsă cum îi trimitea un SMS unei prietene: „Fato, eu am venit singură aici. Pe cine înșel în seara asta?”

7. Fără să-și dea seama că sunt la un eveniment cu ștaif, Răzvan și Dani au pus-o pe Flavia să facă gimnastică.

8. Au fost atât de multe vedete încât până și ziariștii au dat ceva interviuri. Erau ceva angajatori pe acolo.

9. Pentru că petrecerea a început în aceeași perioadă cu meciurile decisive din Liga 1, mai mulți invitați nu au știut când să bea șampania: la început sau în același timp cu Gigi Becali.

10. Andreea Esca a fost rugată de o fană să mai prezinte „măcar puțin” știrile. Dar din picioare.

Collage

Cum îi atacă cei de la Kiss FM pe „colegii” de la Radio ZU

În plin proces de măsurare a audienței radio (care se face prin telefon), Radio ZU derulează o campanie/concurs care trimite la întrebările din sondaj.

“Ce radio asculți?” Zi ZU #casafiebine, este sloganul campaniei. “Cand te sunam si ti se pune intrebarea <Ce radio asculti in fiecare zi?>, vezi ce raspunzi! Spui Radio ZU?”, se poate citi pe site-ul Radio ZU.

Ei bine, colegii de la Kiss FM nu s-au lăsat mai prejos. „Ani de zile ai fost nedreptățit. La fel ca alte milioane de români, tu n-ai putut să răspunzi la telefon cu „Ascult Radio X” sau „Ascult CUTARE FM”. Pentru că ascultai KISS FM. La cererea publicului, KISS FM preia leapsa cu întrebarea „Ce radio asculți în fiecare zi?”. Zi KISS, ca să fie și mai bine! OK? :)”, se poate citi cu litere de-o șchioapă pe kissfm.ro. Iar fraza de final a promovării este un atac direct asupra celor de la Radio ZU: „Dacă primești în altă parte mai puțin, nu-i de mirare”.

Cine are de câștigat din povestea asta?

Collage

10 momente esențiale din viața Oliviei Steer

30 decembrie 1975 se naște Olivia Steer. Micuța Olivia nu a venit pe lume așa cum o fac toți copiii, mama ei a adus-o după o cură de ceai cu mușețel.

1976 Deși avea doar câteva săptămâni, Olivia și-a certat mama pentru că nu avea suficient lapte: „Tu nu mă iubești! Dacă m-ai fi iubit, aici era lapte!”, i-a reproșat bebelușul.

olivia1978 Olivia a răcit pentru prima dată. A făcut însă o infuzie cu puf de păpădie, și-a suflat nasul în frunză de bambus adusă special din Africa și i-a trecut. Din prima zi.

1981 La primul vaccin de la școală, Olivia a venit cu „propriul ei vaccin”: avea într-o cutie de chibrituri o albinuță prinsă de tatăl ei. Olivia a deschis cutiuța, a întins mânuța și albinuța a înțepat-o.

1985 Olivia citește prima ei carte de specialitate „NAturista”, în care este spusă povestea unei turiste din Namibia.

1994 Olivia îl întâlnește pe Andi Moisescu. Aceasta îl cucerește după ce îi ține o prelegere despre „Cum se poate un bărbat vindeca de prostatită pe cale naturală”

2000 Frumoasa brunetă îi propune lui Adrian Sârbu să rebrenduiască postul Pro TV. Acesta ar fi urmat să se numească ProPolis. Sârbu refuză și o dă afară din birou. Olivia se gândește să se angajeze la Plafar.

2006 Olivia, deja soția lui Andi Moisescu, depune o petiție la Ministerul Sănătății prin care cere desființarea spitalelor din România. Petiția nu se aprobă.

2009 După câteva luni bune de gândire și o cură cu oțet de sequoia, Olivia își deschide un blog. Scrie online de pe un laptop cu taste făcute din lemn de arțar, pentru a nu-și irita degetele.

2014 Olivia are un șoc când unul dintre copiii ei îi spune că vrea să dea la medicină. Aceasta îl pedepsește punându-l să mănânce un Big Mac. Întreg.

ACEST TEXT ESTE UN PAMFLET și TREBUIE TRATAT CA ATARE

Ce va titra PRESA din România după potențiala invazie a Rusiei

Cum războiul stă să înceapă, presa de la noi va avea, la fel ca întotdeauna, un rol important în ceea ce privește informarea populației. Tocmai de aceea, mi-am imaginat cum vor arăta titlurile din ziare în cele patru ore, atât cât le va lua rușilor să ajungă la București. Pentru că după cele patru ore, toate textele site-urile de știri din România vor fi scrise cu litere chirilice.

1. „Cum să te ascunzi de ruși în funcție de zodie”, Unica.ro
2. „Paparazii au surprins-o pe Daniela Crudu în tabăra rușilor. Ce făcea Cruduța cu doi soldați te va pune pe gânduri!”, Cancan.ro
3. „Băsescu, vinovat pentru invazia rusească”, Antena 3
4. „Vadim, către Putin: Marș din România, bețivule!”, Romania Mare
5. „Putin, ce-ți mai place România!”, Libertatea.ro
6. „Ce să mănânci ca să rămâi frumoasă în vreme de război”, Libertatea pentru femei
7. „Gloanțele, nocive pentru organism. Cum poți să le elimini pe cale naturală”, Ce se întâmplă doctore
8. „Dacia se rebrănduiește și devine Volga”, Promotor
9. „Cartofi la cuptor și mici la fum de proiectil”, Practic în bucătărie
10. „Ce să nu-i spui unui rus în timpul unei partide de sex”, Click pentru femei

Clown-Funny-Cold-War-Wallpaper

ACEST TEXT ESTE UN PAMFLET și TREBUIE TRATAT CA ATARE

La radio, am ajuns la radiooo!!!

Astăzi, viața m-a purtat din nou într-un studio de radio. Îmi era dor. N-am mai călcat într-un astfel de studio de ani buni și tare bine mi-a prins. A făcut bine sufletului. Spre deosebire de presa scrisă, la radio ești acolo, ascultătorul e și el acolo, lipsește doar contactul vizual. Fără litere, fără metafore, fără comparații. Atât. Și uneori, nici nu e atât de important să-ți vezi interlocutorul, mai ales când doar prin voce transmiți esențialul. Pe calea undelor.

Știți cum văd eu radioul? E exact ca atunci când începi o relație pe Internet, pe vremea în care Facebook era o iluzie și exista doar MIRC, strămoșul Messengerului. Nu o vezi, o suni, vorbiți la telefon, simți că sunteți unul pentru celălalt. Și-ți place și tare ți-e dragă. Deși ești curios, aproape că nu vrei să vezi cum arată. Nu vrei să strici totul. Nu vrei să nu-ți placă. Nu vrei să nu te placă. Și o suni din nou și îi șoptești ce voce caldă are. Cam așa văd eu radioul.

Cum m-a atins microbul FM-ului?

Trebuie că eram clasa a 7-a când lângă blocul meu și-au mutat studiourile (de fapt era doar unul singur, dar dă mai bine în povestioară) cei de la Radio Focus, un post de radio local. De fapt, la vremea respectivă, pe piața buzoiană erau două: Campus și Focus.

Într-una din zile, mi-am luat inima în dinți și am mers în locația cu pricina. Menționez că nu ascultasem nicio emisiune și nu știam nimic despre Radio Focus. Imediat ce am intrat pe ușă, m-a întâmpinat o secretară zâmbitoare. Genul de secretară binedispusă și amabilă. „Bună ziua! Numele meu este Claudiu Petrișor și aș vrea să lucrez la dumneavoastră!”. Inițial, femeia din fața mea a râs. Mie nu-mi era aminte de glume. Văzându-mi fața de om serios, aceasta mi-a răspuns: „Dragule, nu vrei tu să vii cu mama ta sau cu tatăl tău?”.

Am plecat. Dezamăgit că nu puteam rezolva probleme de oameni mari. Dezamăgit că nu am impresionat. Am ajuns acasă și am început munca de convingere cu biata mama. „Te rog, haide cu mine. Nu mă lăsa. Nu acum! E viața mea în joc”, am început să mă lamentez de parcă viitorul meu depindea de acel post de radio. Îi era rușine să meargă acolo și să meargă într-un loc în care nu cunoaște pe nimeni. Dar sufletul de mamă nu a lăsat-o să nu-mi facă pe plac. Și a venit. Cu mine. Și a fost de ajuns. Știam că voi face parte din echipa Radio Focus.

Mi-a fost prezentat Marcel Lungu (de care din păcate nu mai știu nimic de ani buni), realizatorul emisiunii duminicale Radio Prichindel. Și așa am început o experiență frumoasă de aproape doi ani care mi-a adus doar beneficii. Nu materiale! Nicidecum. Ci sufletești. Și tare mai eram mândru când veneau la noi cunoștințe care îmi auziseră vocea de copil pe FM. Și tare mai eram mândru când le dădeam premii prichindeilor din oraș. Și tare îmi plăcea să fiu în centrul atenției.

Astăzi, viața m-a purtat din nou într-un studio de radio. Îmi era dor…radio

PS Urmează un superinterviu cu Flick și Răzvan Popescu.

Napoleon si atentatul de la Paris

Napoleon_Bonaparte_Lithografie_von_Louis_Kramp_ca1825Caricaturile existau încă de pe vremea lui Napoleon. Mai în glumă, mai în serios, istoricii spun că între 1800 şi 1814, presa franceză a avut un singur director şi un singur redactor-şef: Napoleon Bonaparte. Acesta a interzis 64 de publicații din cele 73 câte existau în Franța la acea vreme.

Bonaparte a fost primul conducător care a înțeles importanța presei. „Dacă dau frâu liber presei n-am să mai rezist nici trei luni la putere”, recunoștea împăratul. În orice discuție despre presă, Napoleon, un maestru desăvârșit al propagandei, numea publicațiie „mes journaux” („Revistele mele”).

Când era vorba să dea o definiție a religiei, Napoleon afirma: „Religia e ceea ce îi ţine pe cei săraci să nu-i omoare pe cei bogaţi”.

O să mă întrebați care e legătura între presă, atentatul de la Paris și Napoleon. Subiectul libertății presei este deosebit de sensibil într-o țară ca Franța. Religia este totul pentru milioane de musulmani, cetățeni francezi. După incidentele de ieri, un mare procent dintre francezi sunt de părere că singura soluție este un conducător precum Napoleon.