Povestea Casei del Vescovo, cea mai veche locuință în care am înnoptat vreodată

Construită în anul 749 (nu, nu am uitat nicio cifră), La Casa del Vescovo a fost secole de-a rândul acoperișul a aproximativ 300 de călugări, fiind una dintre cele mai cunoscute foste abații din regiunea italiană Cuneo.

Ulterior, casa a fost demolată și reconstruită din temelii. De mai bine de 40 de ani, La Casa del Vescovo („Casa Episcopului”) este în proprietatea a doi italieni pasionați de istorie, arte și grădinărit.

Aici am avut parte de o experiență inedită întrucât imobilul mustește de istorie. Am locuit timp de patru nopți și ușa casei este deschisă oricărui turist la prețul de 65 de euro pe noapte, cu micul dejun inclus. Din păcate, sunt doar trei camere disponibile.

E bine de știut că locuința, situată destul de aproape de barajul Pontechianale sau Colle dell’Agnello (cea mai înaltă șosea din Europa, 2.748 metri) poate fi destul de înfricoșătoare pentru cei slabi de îngeri.

De unde poate veni spaima? Păi din poveștile spuse de proprietari conform cărora în grădina casei au fost găsite de către arheologi 20 de morminte ale unor călugări în urmă cu câțiva ani. Sau frica poate apărea prin simpla prezență a lucrurilor vechi ce se află în pensiune: uși care scârțâie la fiecare deschizătură sau ceasuri ce bat din oră-n oră, ori camere foarte întunecate.

Despre broaștele țestoase, șopârlele și șerpii din grădină v-am povestit? Dar despre piatra funerară din curte a unei foste regine care a deținut casa? Tabloul antic este întregit de ceasul solar de pe unul dintre pereții exteriori. Unde mai pui că, biserica satului, una dintre cele mai vechi construcții, este lipită de grădina ierburilor de leac a Casei del Vescovo.

M-am simțit minunat în acest loc și voi reveni ori de câte ori voi avea ocazia.

La Casa del Vescovo, Pagno, Italia

Pierfranco Cavazzuti, 60 de ani în „Gândăcăria Pământului”

Tu ce ai făcut în ultimii 60 de ani? Aaa, da, probabil că nu ești atât de bătrân/ trecut/ experimentat dacă te afli aici, pe acest blog. Citind textul ăsta de pe un telefon cu o conexiune la internet, poate din metrou ori, poate, dintr-un mall. Sau de la biroul în care ai petrecut mai mult timp decât cu propia familie.  Și te gândești dacă vei ajunge la 60 de ani, nu-i așa?

În ultima perioadă, am întâlnit oameni ce căutau un număr în „Pagini aurii”, sunau de pe un telefon fix și se orientau cu hărți. Nu aveau whatsapp și Facebookul nu era o parte din ei. Căutau informații în cărți. La fel și poze. Nu, nu pe Google Images. Despre unul dintre ei vă voi vorbi în rândurile de mai jos ale acestui umil blog.

„No living thing is ugly in this world”, spunea cineva însemnat la un moment dat. Abia acum am înțeles sensul acestor vorbe. Viața m-a purtat recent în casa și în lumea unui om care și-a dedicat întreaga viață a două scopuri: pictura și știința. Deși se poate mândri cu adevărate opere de artă când vine vorba despre culori și pensule, mă voi opri asupra uneia dintre pasiunile sale: gândacii de sol.

Gandaci
Gândaci din toate colțurile lumii

Numele cercetătorului este Pierfranco Cavazzuti și este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință din Italia în materie de insecte. În vârstă de 76 de ani, profesorul universitar specializat în coleopterologie (studiul gândacilor) a călătorit prin zeci de țări în căutare de… gândaci. Entomologul se mândrește cu o colecție de peste 60.000 de insecte pe care o ține în biroul său din localitatea piemonteză Pagno. Totodată, profesorul Cavazzuti afirmă că în cei 60 de ani de cercetări a descoperit peste 300 de specii noi de gândaci care poartă numele celor apropiați lui. 300!!! Iată câteva aici!

“Ca și descoperitori, nu avem voie să botezăm noile specii cu numele noastre. Tocmai de aceea am ales să le dau numele celor dragi mie. Cu toate acestea, există câțiva zeci de gândaci ce-mi poartă numele, întrucât colegi de-ai mei au ales ca acei gândaci să se numească Cavazzuti”, mi-a povestit omul de știință.

Fiecare individ este așezat într-un insectar, în condiții de umiditate minimă. Sub fiecare exemplar scrie numele, data și locul în care a fost găsit. Da, sunt aproximativ 60.000 de insecte. Mai mari, mai mici. De toate felurile și culorile. O mare parte din biblioteca lui Cavazzuti este plină ochi cu cutii de gândaci. Cealaltă parte conține, evident, cărți despre insecte, unele dintre ele scrise chiar de către el (șapte volume, lucrează la al 8-lea).

Câte țări a vizitat?

Profesorul a văzut zeci de țări din întreaga lume în goana sa după necuvântătoare. “Doar în Turcia am fost de vreo 35 de ori și de fiecare dată am stat cel puțin câte o lună. Am văzut China, Bali, America de Sud, Africa de Nord sau Siberia”, a rememorat omul de știință. Acum câțiva ani a venit și în România unde a pus capcane pentru insecte. S-a ales cu câteva exemplare numai bune de studiat, care trăiesc doar în climatul temperat-continental.

Pe lângă expedițiile sponsorizate de diferite muzee, italianul încă merge la întâlniri cu pasionați din întreaga lume unde face schimburi de…, ați ghicit, gândaci.

Cât valorează?

Se poate măsura pasiunea în bani? Anii de muncă pot fi cuantificați în euro? Gândacii pot aduce bani?

“Am avut oferte de 250.000 de euro pentru întreaga colecție. Doar că statul italian nu mă lasă să o înstrăinez întrucât în multe dintre expediții am mers pe banii muzeelor din țara noastră. Totuși, dacă ar ajunge la un muzeu din Italia, mi s-ar oferi pentru această colecție în jur de 50.000 de euro”, s-a confesat Cavazzuti.

Pasiunea pentru gândaci l-a făcut să treacă prin multe: s-a rătăcit în jungla amazoniană, a fost amenințat cu un kalashnikov în Turmekistan și a fost nevoit să consume mâncăruri care de care mai ciudate. Chiar, insectele sunt bune de mâncat?

“Printre cele mai bune insecte pe care le-am consumat se numără viespi prăjite. Am mâncat așa ceva în China și chiar mi-au plăcut”, zice Cavazutti.

Povestea vieții sale m-a impresionat și pus pe gânduri totodată. Nu știu ce voi răspunde dacă voi fi întrebat ce pasiuni am. Nu de alta, dar pe mine genul acesta de manifestări mă țin foarte puțin. 60 de ani, 60.000 de gândaci, un OM! Pierfranco Cavazzuti.

Tu câte țări ai vizitat?

Cui nu-i place să călătorească? De ceva vreme, de când biletele de avion sunt mai ieftine, un zbor în afara țării nu mai este ceva ieșit din comun. Tu câte țări ai vizitat?

Există un site denumit traveltip.org unde poți selecta statele în care ai călătorit. Deși e mult spus că am vizitat o țară întreagă, am ales și eu 7 dintre destinațiile în care mi-am petrecut câte o vacanță: Italia, Grecia, Franța, Spania, Ungaria, Belgia și, evident, România.

Cifrele arată că am vizitat 14,58% din „Bătrânul Continent” și doar 3,24% din întreaga lume. Ce țări mi-ar plăcea să vizitez? În ordinea asta ar fi: Japonia, Statele Unite și Noua Zeelandă.

20 de lucruri interesante despre Veneția

Orașul Veneția este superb, din punctul meu de vedere. Este de departe cel mai frumos oraș în care mi-au ajuns picioarele vreodată. Iată 20 lucruri interesante despre Veneția:

1. În Veneția nu există nici măcar o mașină. Poliția și ambulanța intervin pe apă, cu bărci.

Marea, la ea acasa
Marea, la ea acasa

2. În orașul italian există în jur de 400 de gondolieri. Cu toate acestea, prima femeie gondolier și-a obținut statutul abia în anul 2010.

3. Casele din Veneția sunt construite pe piloni de lemn, lemn adus de pe continentul european, de pe teritoriile Sloveniei şi Croaţiei de azi. Pilonii au fost aşezaţi foarte aproape unul de celelălalt, iar deasupra lor au fost turnate fundaţiile clădirilor din cărămidă sau piatră.

4. În fiecare an, în jur de 15 milioane de turiști vizitează Veneția, o medie de peste 4.000 pe zi.

5. Orașul se scufundă anual cu 1-2 milimetri. Dacă nivelul mării va continua să crească, este posibil ca, în următorii 20 de ani, Veneția să ajungă să se scufunde cu 80 mm faţă de înălţimea medie a apei din lagună.

6. În Veneția există o stradă numită Ramo Varisco ce are doar 53 de centimetri în lățime, fiind una dintre cele mai înguste din lume. Lățimea Străzii Sforii din Brașov variază între 1,11 și 1,35 m.

7. Este destul de greu să găsești o adresă fără GPS în Veneția. Motivul? Casele venețiene sunt numerotate după district, nu după străzi. Pe vremuri, poștașilor le era destul de greu să găsească un destinatar.

8. Fiecare gondolă este fabricată din 8 feluri diferite de lemn. O astfel de barcă are în jur de 11 metri lungime și 600 de kilograme.

9. În Veneția, există în jur de 450 de palate (palazzi). Unele sunt construite în stil bizantin, altele baroc și unele gotic.

10. Specialiștii estimează că în 2030 Veneția nu va mai fi locuită și vor exista doar turiști. În ultimii 50 de ani, populația a scăzut de la 120.000 la 60.000 de locuitori.

11. Orașul are o vechime de aproximativ 1.500 de ani.

12. Primul casino deschis publicului a fost inaugurat în… Da, ați ghicit: Veneția. Se întâmpla în anul 1646.

13. Este interzis să hrănești porumbeii în Venezia (cum îi spun italienii), deși acest lucru se practică încă în Piața San Marco.

14. Utilizarea bicicletelor este și ea interzisă pe străzile orașului din nordul Italiei.

15. Cuvântul „Ciao” are origini venețiene. În vremuri demult apuse, locuitorii Veneției se salutau „Vostro s-ciavo”, ceea ce înseamnă „Sclavul tău, la ordinele tale”. Ulterior, salutul s-a transformat în „s-ciao” și apoi „ciao”.

16. Venețiana Elena Lucrezia Cornaro Piscopia a fost prima femeie din lume care a absolvit o școală, pe data de 25 iunie 1678.

17. Printre venețienii faimoși se numără Marco Polo, Antonio Vivaldi sau Giacomo Casanova.

18. Prima ediție a Carnavalului Venețian a avut loc în anul 1162. Măștile și costumele au fost purtate mult mai târziu și le permiteau oamenilor să interacționeze, indiferent de statutul social.

19. Republica Veneția a fost cea mai mare putere navală a Europei timp de mai bine de 800 de ani.

20. Un pahar de vin în Veneția costă cam 5 euro, o porție de paste 20, iar un bilet cu vaporetto 7,5 euro.